Şefii judeţelor din cea mai săracă regiune a ţării se fac luntre şi punte în faţa delegaţilor străini, în speranţa că vor atrage investiţii. Pe oficialii străini îi aşteaptă în Moldova ceva mai consistent decât tradiţionala pâine şi sare: festivităţi, suveniruri şi chiolhanuri în toată regula. Edilii moldoveni se întrec să etaleze străinilor ce au ei mai bun şi mai original, ca să le facă o impresie de neuitat. În Vrancea, de exemplu, străinii sunt chemaţi „strategic”, după culesul viei.

Ei sunt purtaţi cu mare fast pe la serbările publice precum „Zilele Focşaniului” sau „Festivalul Viei”, unde pot asculta muzică populară, pot gusta mici şi ciocni un pahar cu bere. „Când au venit la noi şi-au exprimat dorinţa de a merge în excursie pe Valea Şuşiţei.

Bineînţeles că am acceptat şi i-am dus la Cheile Tişiţei şi au fost încântaţi. Le-am oferit şi o plachetă aniversară, simbolul oraşului”, declară Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani.

Se distrează şi primesc medalii

Din programul oficial nu lipsesc nici vizitele la obiectivele culturale din oraşele regiunii. Sala „Paşilor pierduţi” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, „Muzeul Cucuteni” din Neamţ, sau Casa memorială „George Bacovia” din Bacău sunt doar câteva dintre locurile “bifate” de delegaţiile străine.

A devenit o tradiţie turul mănăstirilor din nordul Moldovei precum Agapia, Văratec, Voroneţ.  Un alt punct de atracţie este rezervaţia de zimbri din localitatea Vânători, judeţul Neamţ.

„În funcţie de natura vizitei, avem grijă ca musafirii noştri să guste ceva din ospitalitatea moldovenească”, afirmă Nicoleta Husaru, din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.

Şi cum o mâncare gustoasă trebuie însoţită de un vin bun, oficialii mai sunt duşi la Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Odobeşti sau Cramele de la Veritas