- argument -

În dosarul care urmează veţi întîlni de mai multe ori expresia „vectorul european“. Este o sintagmă folosită aproape obsesiv la Chişinău. Cred că ţinem minte acest gen de dezbatere, în care obiectivul aderării la UE pluteşte deasupra tuturor subiectelor – cam aşa a mers politica din România mai mulţi ani înainte de 2007. Doar că în Republica Moldova e mult mai complicat. În România, puterea făcea eforturi pentru aderare, iar opoziţia o critica pentru că nu face destule eforturi. În Moldova, puterea face eforturi pentru apropierea de UE (pentru că promisiunea aderării nu există încă), iar opoziţia o critică pentru că nu mai vrea aderare la UE, ci la Uniunea Euroasiatică, un proiect politic în născare, moşit de Rusia. În 2009, a venit la putere Alianţa pentru Integrare Europeană – care atunci avea patru partide. După multiple crize politice, au mai rămas două partide şi jumătate (Partidul Liberal este în situaţia poate unică în Europa, în care majoritatea grupului parlamentar e cu puterea, iar partidul a trecut în opoziţie). În 2009, „vectorul european“ nu avea rival – şi Voronin dorise apropierea de UE, dar noii guvernanţi au promis (şi pe asta chiar au făcut-o) negocieri mai rapide cu UE. Moldova e doar unul dintre statele în care Parteneriatul Estic al UE a deschis noi perspective economice şi politice. Simţind că pierde periferia, Rusia contraatacă cu vectorul euroasiatic.

DE ACELASI AUTOR Un (alt) caz cu torţionari - de ce Înalta Curte a decis că nu li se aplică prescripţia Comuniştii care s-au dezis de Biserică Victime, procurori şi idioţi morali Cine a modernizat România? În noiembrie, la Vilnius, Moldova ar trebui să parafeze Acordul de Asociere cu UE – rodul acestor ani de negocieri. Mai grav – din perspectivă rusească –, Ucraina ar urma să semneze acest acord. Leonid Litră, un român-moldovean care trăieşte acum la Kiev, spune că