Euro a ajuns aproape de pragul la care a fost introdus ca moneda. In ianuarie 1999, cursul euro/dolar era de 1,18. Ieri, moneda europeana coborase la 1,22. Fata de decembrie 2009, devalorizarea euro in fata usd este de 19%. Sa fie Grecia de vina? In parte, da. Sa fie contagiunea si tarile PIIGS? Si ele fac parte din motive. Paradoxul insa e altul. Euro se depreciaza nu neaparat din cauze economice, cat in baza unor motive politice. Ministrii de Finante din Euroland nu reusesc sa contureze mai consistent o coerenta economica si bugetara a Uniunii.
Investitorii sunt tot mai sceptici cu privire la capacitatea politicienilor de a gestiona crize de asemenea anvergura. Rareori s-a intamplat ca o banca centrala (si inca una a intregii Uniuni Europene) sa vina sa puna pe masa 1000 de miliarde de euro, iar investitorii sa spuna „ok, altceva ce mai aveti?”. Si speculatiile sa continue. Curele de austeritate vor cantari greu in relansarea economica, ceea ce inseamna ca unul care a imprumutat Grecia de pilda, nu trebuie sa spere in profituri imediate, ca n-o sa fie de unde. Practic, tarile europene au pus bani mana de la mana ca sa cumpere perfuzii pacientului Grecia. Nu poti sa te astepti ca in termen foarte scurt pacientul sa se ridice si sa castige campionatul de cros.
Va continua degringolada monedei unice? Potrivit economistilor din diverse colturi ale lumii, consultati de Liberation, raspunsul este: DA. Yuki Sakasai (Barclays Capital) mizeaza pe un curs de al monedei europene de 1,20 dolari pe termen scurt si cel mult 1,25 pe un orizont de 6 luni-un an. Majoritatea analistilor mai spun ca chiar si asa prabusit, euro ramane o moneda supra-evaluata.
Howard Archer, (IHS Global Insight) anticipeaza un euro la 1,15 dolari in saptamanile urmatoare si o stabilizare in jurul aceluiasi nivel.
Jennifer McKeown, (Capital Economics): euro ar putea ajunge
