Fosta vice-preşedintă a Republicii Srpska, unitate autonomă din ceea ce se numea Bosnia, Biljana Plavsici, s-a prezentat de bună voie la Haga, unde funcţionează Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. La început, nu s-a ştiut dacă a venit pentru a fi inculpată sau pentru a depune în calitate de martor în procesul lui Momcilo Krajisnik, fostul preşedinte al parlamentului (arestat), sau în cel al foştilor lideri, Radovan Karadzici şi generalul Mladici, ambii încă liberi. Pe 10 ianuarie, i s-a citit actul de acuzare, unde se reţineau împotriva ei delictele de "genocid, crime împotriva umanităţii, violarea legilor şi a cutumelor de război, infracţiuni grave privitoare la convenţiile de la Geneva", înfăptuite în perioada 1 iulie 1991-31 decembrie 1992. Biljana Plavsici are 71 de ani şi a fost profesoară de biologie la Sarajevo. Anticomunismul ei s-a convertit într-un naţionalism virulent şi s-a alăturat, din 1990, Partidului Democrat sîrb al lui Karadzici, devenind apoi un membru marcant al conducerii retrase la Pale. Acolo se bea mult şi se vorbea înflăcărat: "epurarea etnică este un fenomen natural şi nu o crimă de război". După ce Plavsici a afirmat că "nu e grav nici dacă vor muri şase milioane de sîrbi de dragul cauzei, pentru că celelalte şase milioane vor putea să se bucure de roadele luptei lor", Slobodan Miloşevici a început să aibă dubii cu privire la sănătatea ei mintală. Biljana Plavsici s-a opus acordurilor de la Dayton, dar după încheierea lor s-a distanţat de foştii ei tovarăşi, cooperînd cu comunitatea internaţională în lupta "împotriva corupţiei şi obscurantismului" clanului Karadzici. Dar, în 1998, corupţii şi obscurantiştii revin la putere şi ea este marginalizată. La Santiago, generalul Pinochet, 85 de ani, bolnav de cele ale vîrstei şi ale vieţii, a acceptat, în sfîrşit, să se supună examenului medical, necesar pentru a determin