Despre Sfântul Spiridon (a cărui zi se cinsteşte la data de 12 decembrie), creştinii spun că poate face minuni. Dar nu orice fel de minuni, ci unele cu tâlc, năstruşnice. Stârneşte râsete şi mirare mare atunci când schimbă capetele animalelor între ele sau când transformă lucrurile bune în altele rele. Tot la fel face să apară pui ciudaţi, cu mai multe picioare sau capete, adevărate dihănii pentru sărmanii oameni. De frică să nu fie păcăliţi, gospodarii se feresc să scoată animalele din curte şi să lucreze.

Dar cel mai mult se bucură de această zi cizmarii. Considerat protectorul acestei bresle, Sfântul Spiridon călătoreşte într-o singură noapte cât într-un an întreg, rupându-şi cu totul încălţările. Cizmarii se roagă să plouă puternic şi să se strice drumurile, pentru ca din ce în ce mai mulţi oameni să vină să-şi dreagă încălţămintea. Agheasma făcută în ziua Sfântului Spiridon poate să vindece de tot felul de boli, mai ales de cele primejdioase.

PREGĂTIRI DE VREME REA

Când anul se apropie de sfârşit, gospodarii se îngrijesc ca toate cele să fie puse în ordine, iar animalele să aibă hrană şi adăpost. Conform însemnărilor din "Calendarul săteanului pe anul comun 1918", iarna nu este un anotimp care să îndemne la lenevie, căci mereu se găseşte ceva de făcut.

"Pivniţa, de mucezeşte câte ceva în ea, trebuie afumată cu piatră pucioasă şi aerisită din când în când. Salata şi alte legumi, dacă e neauă puţină, se acoper cu frunză ori cotor de buruieni. (...) Pleava se opăreşte şi, amestecă cu napi de nutreţ ori cartofi, astfel se dă la vite. În chipul acesta se cruţă nutreţul."

Conform observaţiilor meteorologice făcute de cei mai pricepuţi, există o mare legătură între vremea de la Crăciun şi cea de la Paşte. Dacă ziua naşterii Domnului vine fără zăpadă, atunci sigur ninsoarea, oricât de răzleaţă ar fi, cade de Paşt