Daca in filmul cu acest titlu realizat in 1963 de Stanley Kramer caracterele alergau din ce in ce mai haotic si nebuneste dupa o comoara, in pietele financiare din aceste zile jucatorii alearga in toate directiile incercand sa discearna cursul economiei mondiale. Momentan acest lucru pare o misiune imposibila daca tinem cont de fluxul continuu de stiri negative de la inceputul anului: revolutiile din Tunisia si Egipt, razboiul civil din Libia si Coasta de Fildes (se pregateste Sudan), tulburarile sociale din Arabia Saudita si Bahrein, cresterea abrupta a dobanzilor pentru finantarea Portugaliei, catastrofa naturala si potential nucleara din Japonia. Pentru cineva care a trecut prin momentele maxime ale crizei economice de la sfarsitul anului 2008 prezent fiind in inima furtunii pot sa va spun ca nu suntem inca la acelasi nivel de teama si volatilitate, dar ne apropiem cu pasi repezi. Increderea fragila a consumatorilor si companiilor care a fost refacuta incet si cu mare dificultate in ultimii doi ani este din nou sub presiune. Aceasta incredere va determina parcursul economiei mondiale si ale pietelor financiare pe termen scurt. Impactele secundare asupra actului de guvernare, in special gestionarea banilor publici, pot fi insa semnificative.

Ingratitudinea guvernarii

Guvernele tarilor din tari democratice cu economii deschise si de piata au de gestionat aceeasi problema fundamentale. Veniturile bugetare sunt foarte variabile pentru ca in esenta deriva din activitati economice pe termen scurt in timp ce cheltuielile bugetare sunt in mare parte fixe pentru ca deriva din obligatii continue pe termen lung: pensii, educatie, sanatate, aparare, etc. Administrarea acestei disparitati fundamentale necesita competenta, credibilitate, buna comunicare si tarie in situatii dificile.

Concret, TVA-ul si accizele sunt direct proportionale cu consumul care la