Baronul Laveleye. Voiaj în România (18)

Impresii de călătorie, crochiuri sentimentale, amintiri despre oameni şi locuri, care denotă marele interes pe care l-a purtat României baronul belgian Emile de Laveleye. Paginile sale de memorialistică – traduse azi pentru prima dată în limba română – sunt utile şi în plan istoric. Le-am extras din cartea sa “La Peninsule des Balkans”, publicată în 1888, în urma voiajului întreprins în Europa orientală.

__________________________

Aș vrea să spun, în încheiere, câteva cuvinte despre politica dusă de către marile puteri în Orient. Cele două vechi rivale, Rusia și Anglia au acționat, adesea, contrar scopurilor pe care le-au urmărit. Rusia a făcut cele mai mari sacrificii umane și financiare pentru a-i elibera, succesiv, pe slavi; dar, vrând să intervină în treburile interne, a pierdut fructul eforturilor sale. Anglia n-a înteles că interesul său îi impunea să favorizeze, în Peninsula Balcanică, crearea de state suficient de puternice care să-și poată păstra independența. Austro-Ungaria, din contra, s-a lansat cu prudență și perseverență pe calea unui fel de hegemonie economică relizată prin construirea de căi ferate și prin încheierea de tratate comerciale, astfel că acum acaparează trei sferturi din schimburile noilor state din Balcani. Austro-Ungaria ar avea, deci, cel mai mare interes ca, în provinciile rămase supuse Porții Otomane și mai ales pentru Macedonia, să se mențină ordinea și securitatea necesare pentru creșterea economică de pe urma căreia comerțul ar avea de profitat. Dar tocmai acest aspect Austro-Ungaria pare a nu-l vedea cu claritate. Recent (ianuarie 1886), în Parlamentul ungar, contele Andrassy a demonstrat, cu argumente clare, ca Austro-Ungaria ar trebui să protejeze tinerele națiuni care se formează în Balcani și să recunoască, de îndată, unirea Bulgariei cu Rumelia. Franța a arăt