Ziua Academiei Române va fi marcată, miercuri, printr-o serie de evenimente menite a evidenţia rolul prestigioasei instituţii de înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al românilor.
Manifestările aniversare se vor deschide, în Aulă, cu Adunarea generală solemnă dedicată Zilei Academiei Române, la care ar putea participa, alături de membrii acestui for, primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, importante personalităţi ale lumii politice, culturale şi diplomatice.
De la ora 12,00, în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei, va fi deschisă o expoziţie cu piese reprezentative din fondul inestimabil de documente istorice al Bibliotecii Academiei Române, recuperat, după 34 de ani, de la Arhivele Naţionale ale României.
Intitulată "Din tezaurul cancelariilor voievodale româneşti", expoziţia include documente de la Curtea lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare sau chiar ale domnitorilor Grigore Ghica sau Constantin Mavrocordat, informează Agerpres.
Cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al românilor, continuatorul şi unicul legatar al societăţii literaro-române înfiinţate în anul 1866 prin locotenenţă domnească, reuneşte personalităţi consacrate din domeniile ştiinţelor, literelor, artelor.
Academia Română este instituţie de interes public, naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţelor cu personalitate juridică de drept public şi independenţă în lucrările sale de orice natură.
Academia Română are ca înaintaşi şi Societatea Academică Română constituită în anul 1867, după adoptarea Statutului, instituţie subvenţionată de stat şi având dreptul de a primi legate şi donaţii. Pentru început, ea urma să fie formată din 21 de membri, aleşi din toate teritoriile locuite de români, după cum urmează: trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Mar
