Liderii politici de la Bucureşti camuflează adesea adevăratele probleme îngropându-le într-o vorbărie fără sens. Întrunirea Consiliului European a fost privită de la Bucureşti exclusiv din perspectiva rivalităţii dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu. Fiecare dintre cei doi lideri au căutat să-şi minimalizeze rivalul şi să argumenteze dreptul la prioritate.

Dar la fel ca în celelalte dăţi, politica românească cu micile ei priorităţi pare complet deconectată de la realitatea lumii. Nimic din ce se discută public la Bucureşti nu are vreo legătură cu adevăratele preocupări de la Bruxelles şi, invers, ce se discută la Bruxelles pare să nu atingă lumea de la Bucureşti.

Aşa cum era de prevăzut după reacţiile publice de la Berlin şi Paris privitoare la spionajul NSA, debutul Consiliului European a fost marcat de această problemă, care a prilejuit o declaraţie asumată formal de toţi cei 28 de şefi de stat şi de guvern prezenţi la reuniune. La finele concluziilor primei zile a Consiliului a fost inserat un text în care se arată că deşi ”culegerea de informaţii este un element vital al luptei împotriva terorismului”, totuşi ”lipsa încrederii ar putea prejudicia cooperarea necesară în acest domeniu”. În ciuda iritării vădite a Berlinului şi Parisului care au temeiuri să creadă că au fost spionate de NSA, textul declaraţiei rămâne extrem de prevenitor cu partenerii americani. Se poate de asemenea remarca că Angela Merkel şi François Holande nu au fost susţinuţi de ceilalţi lideri politici care au luat distanţă faţă de intenţiile franco-germane. În penultimul paragraf se arată că ”Şefii de stat şi de guvern au luat notă de intenţia Franţei şi Germaniei de a angaja discuţii bilaterale cu Statele Unite în scopul de a încheia până la sfârşitul acestui an un acord asupra relaţiilor lor reciproce în acest domeniu (al informaţiilor). Ei au luat notă de asemenea că or