După cum este obiceiul, Biserica a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi.
Ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de "Sânt-Ion", "Înaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul". Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica luni, 7 ianuarie, potrivit Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Din tradiția populară se ştie că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Mai mult, această zi de sărbătoare este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în ziua de Sfântul Ioan va fi trist tot anul.
În ziua de Sânt-Ion există obiceiul numit "Iordănitul femeilor", care reprezintă o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, şi apoi petrec până dimineața, spunând că se "iordănesc". Un alt obicei este "Iordăneala". Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ioan la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii "iordăniți" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara aceştia vor chefui.
Tradiția mai spune că este bine ca în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli pe tot parcursul anului. Oameni sărbătoresc ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Potrivit tradiției populare, după Sânt-Ion se botează g
