Copiii şi adolescenţii îşi iau viaţa din lipsa de înţelegere a adulţilor care îi fac să se simtă inutili Psihologii şi psihiatrii atrag atenţia că problemele copiilor şi

Copiii şi adolescenţii îşi iau viaţa din lipsa de înţelegere a adulţilor care îi fac să se simtă inutili

Psihologii şi psihiatrii atrag atenţia că problemele copiilor şi adolescenţilor sunt din ce în ce mai multe şi mai profunde, făcându-i să fie mult mai vulnerabili la depresii. Neremarcate la timp de adulţi pentru a putea fi tratate în familie sau cu ajutorul specialiştilor, depresiile pot duce la dorinţa tinerilor de a încheia socotelile cu viaţa.

"Puştiul din Argeş care s-a sinucis luni a dorit, de fapt, să-i pedepsească prin ricoşeu pe apropiaţii care nu i-au dat atenţia cuvenită. Practic, el a vrut să le spună: <> . Copil inteligent, el a fost lipsit de părinţi tocmai când avea o dorinţă foarte mare de comunicare cu ei.

De aceea s-a şi plasat în rolul părintelui grijuliu dând indicaţii foarte realiste pentru restul familiei în scrisoarea de adio pe care le-a lăsat-o", este de părere conf. univ. Constantin Oancea, medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie "Alexandru Obregia" din Capitală.

Statisticile indică o tendinţă uşor crescătoare a suicidului în România. Anul trecut s-au sinucis 3.187 de români, faţă de 2.913 - în 2005, şi de 2.720 - în 2004, potrivit statisticilor Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici".

Numărul sinucigaşilor din 2006 îl depăşeşte pe al morţilor în accidente rutiere. Din totalul de 3.187, copiii şi adolescenţii reprezintă mai puţin de 5%. Dar, în creşterea totală, această proporţie se păstrează, sinucigaşii de vârstă fragedă fiind din ce în ce mai mulţi, de la an la an.

Instabilitatea generală, principala cauză

"Cea mai frecventă cauză este instabilitatea vieţii sociale, economice şi a familiei. La ea s