Partidul prezidential are mari motive de ingrijorare. Atat de mari incat, deseori, liderii sai, ca sa nu mai vorbim de domnul Traian Basescu, intra in panica. Si, intrand in panica, fac miscari dezordonate. Necontrolate. Tipice pentru un mecanism scapat de sub control. De aici si observatia legata de "efectul Parkinson". De ce le este frica? Si care sunt cele mai ciudate efecte ale acestei stari?
Picatura care a umplut paharul o reprezinta demonstratiile maraton. Si perspectiva ca acestea, in primavara, sa fie escaladate in mod exponential. Esential este ca romanii, care contesta in tara si in strainatate actuala putere, au pus punctul pe "i". Ei cer in continuare ca Traian Basescu sa plece. Nelasandu-se ametiti de numirea lui Mihai Razvan Ungureanu in functia de premier - ea insasi un efect al panicii - in continuare cetatenii cer alegeri anticipate. Aceasta solicitare constanta si extrem de precisa strange latul in care sta infipt gatul regimului. Ce vor face membrii coalitiei la primavara? Cum vor rezista parlamentarii presiunilor formidabile din colegiile in care au fost votati? Care vor fi verigile slabe care se vor desprinde, la inceput, din coalitie? Dand semnalul ruperii. In fata acestei provocari politice fara precedent, coalitia nu mai are, in acest moment, decat un singur instrument propagandistic de actiune. Si anume, manipularea, pe de o parte, a datelor statistice intr-o incercare de a demonstra ca economia se insanatoseste iar, pe de alta parte, a sondajelor de opinie, cu ajutorul unor institute de cercetare partizane. Din pacate, efectele sunt cvasi-nule. Datele false nu sunt inghitite de populatie dar au macar rolul de a imbarbata nucleul dur de circa 15 cel mult 20 la suta al puterii.
Al doilea motiv de panica il constituie reactia opozitiei, care a initiat o forma radicala de protest, si anume greva parlamentara.
