Foto: Andrew Winning / Reuters Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks a început să publice duminică, 28 noiembrie, pe pagina cablegate.wikileaks.org, 251.287 de corespondenţe între 274 de ambasade SUA din străinătate şi Departamentul de Stat de la Washington. Corespondenţele, care conţin schimburi de informaţii confidenţiale sau secrete, acoperă perioada cuprinsă între 28 decembrie 1966 şi februarie 2010. Presa germană spune că un singur document este datat 1966, iar cele mai multe provin din perioada 2004-2010. În luna februarie a acestui an, sursa WikiLeaks a încetat să mai transmită informaţii, notează presa germană. Potrivit publicaţiei Der Spiegel, citată de AFP, corespondenţa diplomatică provine din sistemele de comunicaţii folosite de Pentagon şi Departamentul de Stat. Potrivit Mediafax, 1.022 de documente conţin referiri la România; 830 provin de la Ambasada SUA la Bucureşti – 38 sunt secrete, 368 publice şi 424 confidenţiale. Solicitaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, ai Preşedinţiei şi ai Ministerului de Externe nu au comentat în nici un fel scurgerile de informaţii de la WikiLeaks.
Una dintre referirile la ţara noastră apare într-o serie de documente legate de numele oficialului american Daniel Glaser, care a avut o întrevedere, în primăvara lui 2009, la Bruxelles, cu peste 70 de experţi europeni (între care şi specialişti din România) în Orientul Mijlociu. În “această întâlnire fără precedent”, Glaser le-a explicat europenilor cât de interesaţi sunt americanii de Orientul Mijlociu, mai ales de Iran, scrie San Francisco Sentinel în ediţia online. Doar că, potrivit depeşelor, americanii nu au de gând să se implice singuri în chestiunea iraniană, mai ales că timpul nu este de partea lor. Glaser le-a mai spus celor 70 de experţi că măsurile financiare împotriva Iranului ar putea duce la un scenariu foarte urât. Speci
