Greii Uniunii Europene se afla in fata unei dileme: sa sponsorizeze integrarea noilor si saracilor membrii UE sau sa investeasca in propriile interese nationale. A doua varianta pare mult mai plauzibila, avind in vedere presiunea populatiei din aceste tari care cere sacrificarea interesului comunitar si sustragerea puterii de decizie din mina institutiilor UE. Saracia Romaniei, Bulgariei si a noilor state membre UE nu are nimic atractiv pentru vechii membri. Un motiv pentru care Franta, una dintre cele mai mari "donatoare" de fonduri la bugetul Uniunii Europene, ar putea respinge miine Constitutia europenana tine tocmai de nivelul de trai al esticilor. Greii Europei, printre care si Franta, Germania si Marea Britanie, s-au saturat sa verse bani in sacul fara fund al noilor membri UE, mai ales ca au nevoie de acesti bani pentru a-si reforma propria economie. Astfel, tarile din estul Europei care au aderat la UE la 1 mai 2004 au devenit tintele criticilor in Franta, de la nationalistul Jean-Marie Le Pen pina la socialistul Laurent Fabius. Euroscepticii au condamnat fiscalitatea redusa din estul Europei si au mentionat posibilitatea ca industria franceza sa aiba de suferit din cauza redirectionarii investitiilor spre est, unde salariile sint mai mici. "A aparut o fobie a extinderii", comenta, luni, cotidianul ceh Hospodarske Novinii. "O mare parte a francezilor viseaza la un paradis pierdut, cel al Uniunii Europene mai mici si mai omogene. Dezbaterile pe tema Constitutiei alimenteaza aceasta nemultumire", continua publicatia de la Praga. "Se pare ca unii oameni au inceput sa se teama de Europa, de progresul si de vitalitatea pe care le aducem", aprecia de curind ministrul leton de Externe, Artis Pabriks. Fara Constitutie, fara bani Europa de Est, care s-a liberalizat dupa decenii de economie centralizata, a inceput sa inregistreze o crestere economica. Pentru a scapa de