Germania şi Franţa au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare interzicerea vânzării în lipsă (short selling) a acţiunilor şi a obligaţiunilor suverane tranzacţionate în Uniunea Europeană, o manifestare de solidaritate care ar putea atenua temerile privind recentele fisuri între Paris şi Berlin. Într-o scrisoare comună dată publicităţii ieri, citată de Agerpres, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au cerut preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, accelerarea ritmului reformelor financiare.

Bruxelles-ul ar trebui să accelereze eforturile de a impune controale mai stricte pentru CDS (instrumente financiare derivate pentru transferul riscului de credit) şi vânzarea în lipsă a acţiunilor şi obligaţiunilor. Vânzările în lipsă au fost criticate în repetate rânduri de la debutul crizei financiare, fiind suspendate sau limitate de mai multe ori pe marile pieţe financiare din lume.

"În special credem că este imperativ să îmbunătăţim transparenţa vânzărilor în lipsă a acţiunilor şi obligaţiunilor, mai ales a obligaţiunilor de stat. Acţiunile Comisiei Europene ar trebui, de asemenea, extinse spre interzicerea < naked short selling >-ului acţiunilor şi obligaţiunilor de stat tranzacţionate în Uniunea Europeană", se arată în scrisoarea liderilor din Franţa şi Germania.

Săptămâna trecută, Guvernul german a aprobat un proiect de lege care extinde interdicţia vizând vânzarea în lipsă (naked short selling) la toate acţiunile tranzacţionate în Germania. În urmă cu trei săptămâni, Autoritatea de supraveghere a sistemului financiar german, BaFin, a şocat pieţele financiare, după ce a anunţat interzicerea short selling-ului (vânzarea în lipsă) de obligaţiuni guvernamentale ale statelor din zona euro şi a acţiunilor primelor zece mari companii financiare germane. Conform proiectului de lege aprobat de Execut