Ziua de 21 iunie, este cea mai lunga zi din an, având în vedere că în cursul nopţii dintre 20 şi 21 iunie a avut loc solstiţiul de vară.
Acest moment marchează începutul verii astronomice, iar până la solstiţiul de iarnă, ce va avea loc in data de 21 decembrie, ziua va scadea progresiv. Termenul de «solstiţiu» provine din doua cuvinte latinesti, «sol», care inseamna soare şi «stitium», care inseamna a sta, deci semnificaţia cuvantului este «soarele stă». Dacă noaptea în care are loc solstiţiul de vară este cea mai scurta din an, ziua de 21 iulie este cea mai lunga de pe parcursul anului.
Solstiţiul de vară a dat mereu prilejul organizarii unor festivaluri dedicate atât focului, cât şi apei. Dragonul simbolizeaza haosul din care apare viaţa şi reintoarcerea către haos prin moarte. Dragonul este o creatură specifica atât focului, cat şi apei. Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt dragon. Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin, solstiţiul de vară, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavară (Albam Eiler) si echinoxul de toamna (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea “Regelui Stejar”, zeul cresterii anului. Solstiţiul de vară era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.
In China antica, ceremonialul solstiţiul de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, fortei feminine şi pricipiului Yin. In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita “Sarbatoarea lui Epona”, dupa numele unei zeite a cailor, personificand fertilitatea, independenta si agricultura. În Suedia, un arbore al miezului de vara era inaltat şi decorat in fiecare asezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar femeile se îmbăiau într-
