Din a doua încercare, şi după cinci zile de negocieri epuizante, ieri, la Geneva, a fost încheiat un acord care poate fi considerat drept “bomba” diplomatică a anului. Şi pentru că totul se leagă, chiar despre bombe este vorba, acordul, încheiat între Iran şi şase mari puteri, vizând controversatul program nuclear al Teheranului.
Pe scurt, de ani de zile, marile puteri, în frunte cu Statele Unite, suspectează Iranul că încearcă să dezvolte arme nucleare, lucru pe care vor să îl împiedice cu orice preţ. Miezul disputei sunt activităţile de îmbogăţire a uraniului, pe care Teheranul le desfăşoară, şi pe care SUA şi aliaţii lor le consideră un indiciu clar privind ambiţiile nucleare ale Iranului.
În replică, republica islamică susţine că este vorba de activităţi paşnice, şi consideră că are dreptul la îmbogăţirea uraniului.
Timp de mai mulţi ani, această dispută a generat un blocaj total, fiind un focar de tensiune pentru întreaga regiune. Marile puteri i-au “bombardat” pe iranieni cu sancţiuni drastice, care le-au afectat grav economia, în timp ce Teheranul s-a lansat într-un program nuclear agresiv, fiind, spun experţii, la câteva luni distanţă de obţinerea armei nucleare.
Potrivit informaţiilor care au reieşit până acum, în urma acordului încheiat ieri, Iranul îşi îngheaţă programul nuclear, însă păstrează dreptul de a îmbogăţi uraniu pentru activităţi exclusiv paşnice. La rândul lor, marile puteri vor relaxa regimul sancţiunilor impuse Teheranului, cu perspectiva ca, în cazul în care iranienii îşi respectă angajamntele, ele să fie substanţial reduse, spre sfârşitul anului viitor.
Dincolo însă de aspectul nuclear, acordul de la Geneva indică o schimbare majoră de paradigmă în Orientul Mijlociu. Pentru prima dată, Statele Unite aleg să treacă peste obiecţiile ridicate de aliaţii săi, Israel şi Arabia Saudită, duşmani de moarte ai Iranului,
