VIATA LA TARA Cititorii nostri se arata in continuare preocupati de marea tentatie a unei proprietati izolate, unde frumusetea salbatica a peisajului, puritatea aerului respirat sau linistea atotcuprinzatoare sunt argumente decisive. Acesta este motivul pentru care am cosiderat oportun sa revenim asupra subiectului
O casuta pierduta undeva, in peisaj, pe malul unui lac, pe coasta muntelui ori sub marginea padurii pare a fi un vis greu realizat la noi, cel putin deocamdata. Cu alte prilejuri de abordare a acestui subiect am fost, poate, excesiv de prudenti in a recomanda o astfel de optiune, date fiind o seama de dificultati greu de surmontat de cei carora ideea le surade. Vom lasa deoparte avantajele evidente (dintr-un anume punct de vedere) oferite de temerara decizie de a trai izolat si vom incerca sa analizam mai indeaproape dezavantajele si modalitatile de a le atenua.
Varsta si preocuparile Statistic vorbind, solutia unei vieti retrase, in mijlocul naturii, departe de freamatul cotidian al aglomerarilor urbane, este aleasa de persoane trecute de varsta a doua, care au dobandit un anumit confort financiar si care se pot detasa de obligatiile unei vieti sociale intense. Tinerii vor sa trepideze in mijlocul evenimentelor, ei sunt dinamici si activi, inclinati mai degraba spre actiune decat spre meditatie. Pentru ei natura poate fi, eventual, tentatia aventurii sau destinderii de week-end sau rasplata relaxanta si fortifianta dupa un an de munca intensa. Pe langa varsta, o coordonata importanta ce va determina decizia este structura psihointelectuala, adica cea care determina preocuparile dominante ale persoanei. Motivatiile vizibile pot fi diverse si, uneori, chiar surprinzatoare. De la individul echilibrat, cu vadite inclinatii catre meditatie si reverie, pana la cel dinamic, dornic sa se intoarca la un stil de viata mai frust, vom gasi o intreaga pale
