Atunci când mâncarea devine principala preocupare, e un semn clar că o boală gravă e pe cale să se instaleze şi trebuie luate măsuri. Sursa: SHUTTERSTOCK

Mâncatul pe fond nervos este cunoscut drept mâncat compulsiv şi se manifestă ca o dependenţă de alimente, în special grăsimi nesănătoase şi dulciuri.

"Atunci când o persoană mănâncă fără a-i fi foame şi nici nu îşi dă seama ce cantităţi a ingerat, mâncatul e compulsiv. Consumă mai mult decât ar avea nevoie. Fie că ronţăie tot timpul sau consumă multă mâncare atunci când se aşază la masă, tot mâncat compulsiv este", explică specialistul în nutriţie Luiza Pîrvu.

De vină pentru astfel de porniri sunt şi convingerile inoculate de societate. "Consideră că valoarea lor personală depinde de cum arată, iar asta îi face vulnerabili", explică psihologul Bogdana Bursuc.

Dependenţii mănâncă pe ascuns, departe de apropiaţi. Conştientizând că obiceiurile lor alimentare sunt departe de a fi normale ei ţin mereu diete, pe care nu reuşesc să le ducă la bun sfărşit.

Alimentele bogate în lipide şi glucide sunt cele faţă de care se dezvoltă adicţie (dulciurile şi junk-food-ul sunt cap de listă) pentru că acestea activează zona creierului responsabilă pentru plăcere.

Creierul eliberează dopamina, hormonul fericirii, exact ca şi în cazul consumului de droguri. Psihoterapia poate fi de mare ajutor.

"E important să se reducă tendinţa de blamare, dar şi autocritica. Cei care au o astfel de problemă se simt mereu vinovaţi şi se consideră un eşec", mai spune psihologul.

Nu răsfăţaţi copiii cu dulciuri!

Specialiştii avertizează asupra unor obişnuinţe periculoase ale părinţilor. "De mici învăţăm să obţinem confortul prin mâncare când, pentru a nu mai fi supăraţi, părinţii le dau copiilor bomboane. De aici oamenii învaţă să răspundă la stările emoţionale proaste mâncând", subliniază Bogdana Bursu