Ministrul Apararii ar urma sa detina o pozitie simbolica, potrivit legii apararii nationale, aflata in pachetul de sase legi privind siguranta nationala. Adoptarea proiectului ar duce la impartirea conducerii Armatei intre presedintele Romaniei si seful Statului-Major al Armatei. Ministrul Apararii ar avea doar atributii de reprezentare a institutiei in relatie cu alte institutii. Legile din pachetul referitor la siguranta nationala se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Deocamdata, membrii comisiilor au atat observatii de forma, cat si de fond. Deputatul PSD Ion Stan, secretar al Comisiei SRI, sustine ca presedintele Traian Basescu "inoveaza" in domeniul procedurilor legislative. "Nici CSAT, nici serviciile secrete nu au drept de initiativa legislativa si asistam la un abuz constitutional". Ion Stan sustine ca decizia secretizarii proiectelor s-a luat fara respectarea legii privind informatiile clasificate. Legea aprobata in 2002 interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. Un alt membru al Comisiei SRI, Titus Gheorghiof (PNL), spune ca solutia este prelucrarea proiectelor in comisii. Sase legi controversate Prezentam in continuare prevederile cele mai importante din cele sase proiecte de legi referitoare la siguranta nationala. Imunitate pentru ofiterii de informatii - legea statutului ofiterilor de informatii. Ofiterii de informatii vor fi exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca prin exercitarea atributiilor de serviciu au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul. Ofiterii de informatii nu vor putea fi perchezitionati, re