Proba scrisă la matematică, materie obligatorie la profilul de matematică-informatică şi opţională la cel umanist, este considerată de elevi drept cea mai grea încercare a bacalaureatului. Sursa: Octavian Cocolos Anul acesta, principala schimbare este că subiectele nu vor mai fi publicate înainte pe Internet, ceea ce profesorul de matematică Mihai Bălună, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Capitală, numeşte „un lucru benefic”.

„Ideea de a face un bacalaureat cu subiecte ştiute dinainte i-a lăsat cu gura căscată pe toţi străinii cărora le-am povestit”, spune acesta, explicând că elevii se vor pregăti mai temeinic anul acesta, neştiind dinainte subiectele.

„La urma urmei, aceste examene de bacalaureat nu trebuie să facă altceva decât să certifice că persoana respectivă are nişte cunoştinţe de bază”, explică profesorul, completând că programarea testelor orale în timpul anului şcolar este benefică.

Diploma de bacalaureat, o bucată de hârtie?

Partea „mai ciudată” a bacalaureatului este că există posibilitatea de a echivala aceste examene cu diplome obţinute de la instituţiile particulare. Uşor cinic, profesorul Bălună admite că, până la urmă, o diplomă, fie ea şi de bacalaureat, nu este altceva decât o bucată de hârtie. „Dacă se ia o diplomă şi nu e nimic în spatele ei, care e diferenţa?”

El subliniază că, în timp ce capacitatea elevilor a rămas neschimbată, interesul faţă de matematică a suferit modificări. „Tinerii de astăzi sunt mult mai pragmatici: dacă în trecut nu aveau alt refugiu intelectual şi acceptau ideea de artă pentru artă, ştiinţă pentru ştiinţă, acum sunt mult mai interesaţi să priceapă doar esenţa lucrurilor fără a vrea să meargă prea departe în amănunte”.

Profesorul exemplifică povestind că la o clasă a IX-a, când a întrebat o anumită formulă toţi elevii o şt