Astazi se implinesc 20 de ani de cand a fost lansata public Proclamatia de la Timisoara, primul document programatic care propunea dupa caderea regimului Ceausescu directiile majore pe care ar fi trebuit sa mearga tara pentru a reveni la radacinile sale sanatoase si, in acelasi timp, pentru a putea intra repede in lumea democratiilor consolidate. Cele 13 puncte ale Proclamatiei ar fi putut sa fundamenteze un nou cadru legal prin care sa se delimiteze noul stat de vechea putere comunista. Vestitul Punct 8 al Proclamatiei propunea o lege electorala care "sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate", pentru ca "prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca.

Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara". Tot la Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara aparea propunerea prin care legea electorala sa le "interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functia de sef al statului", fiindca "presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile departarii noastre de comunism". Documentul programatic explica totusi ca "a fi fost membru de partid nu este o vina", cata vreme statul comunist conditiona viata individului de carnetul rosu; "activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji Partidul Comunist si a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta".

Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara cerea lustrarea persoanelor care au colaborat cu vechiul regim, motivand la Punctul 7 aceasta propunere prin faptul ca Revolutia din 1989 nu a avut ca scop sa-i propulseze pe disidentii anticeausisti in fruntea tarii, m