Săptămâna Mare înseamnă curăţenie fizică şi curăţenie spirituală, se face curat în case, se zugrăveşte, pentru că trebuie să-l întâmpinăm pe Mântuitor curaţi din toate punctele de vedere. "
Ţăranca româncă, dar mai ales cea din Oltenia, îşi pregăteşte dinainte făina pentru colaci, pentru că avem mai înainte «joimarii», când se pomenesc cei duşi în lumea cea fară de dor", începe a ne vorbi despre datinile locului Aurelia Preda-Popescu, cunoscută interpretă de folclor a Doljului. "Şi când vine ţăranca şi aprinde la mormânt o lumânare, tot curăţenie e. Se creează atunci o punte între noi şi cei de dincolo, în speranţa că, la un moment dat, această punte ne va uni."
Vorbim cu Aurelia Preda-Popescu mai cu seamă despre ceea ce înseamnă, în Oltenia, Săptămâna Mare, cea care precede luminoasa taină a Învierii. "Vineri se ţine post negru, nu se bea nici apă. Este şi o curăţenie, dar şi un efort. Şi nu e deajuns să ţii post numai la bucate - se ţine în rugăciune. Postul înseamnă şi iertarea celui de lângă tine."
Copturi pentru sfinţi şi cei duşi
Revenim la "motivul" pâinii, al colacilor. "În primul rând, femeia de la ţară îşi pune în ladă făina de sfinţit, pentru colaci, în care va umbla vineri, în Săptămâna Mare, când îşi face colacii pentru păresimi. Este singura perioadă a anului când se pomenesc cei de dincolo. Îşi alege grâul, pe care-l stropeşte cu aiasmă. Îşi pregăteşte bucatele." Ne atrage atenţia asupra celui numit "colacul de Dumnezeu". "Este o prescură, înconjurată de un alt colac şi de trei cruciuliţe, în numele Sfintei Treimi - al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Tot aşa, mai e şi «colacul Sfântului Aranghel» - de la sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, aşa se spune în popor, «aranghel»... sfântul acesta e lângă tine atunci când vine moartea să te ia, e cel mai mare între îngeri şi el te ajută să treci dincolo".