Fiecare inceput de an nou inseamna retrospective peste retrospective. Ca si lecturile de vacanta, retrospectivele ocupa spatii intregi de difuzare in zona media. Fie ca este vorba de topuri, fie ca se scriu articole sau se alcatuiesc pagini, fie ca sint emisiuni dedicate, fie dezbateri cu verdicte de genul „cartea anului“ sau „evenimentul x“ in anul ce s-a incheiat in materie de editare etc., toate readuc in discutie ce s-a intimplat cu pe parcursul anului care s-a scurs si functioneaza ca un fel memorie selectiva si afectiva in acelasi timp.
Dupa cum au decurs lucrurile si ce s-a petrecut la cele doua tirguri de carte din 2007, Gaudeamus si Bookfest, editarea de carte in Romania continua sa ia amploare, editurile sint din ce in ce mai consistente si mai multe si oferta continua sa explodeze. Chiar daca multe dintre volumele aparute sint reeditari sau pur si simplu reluarea sau continuarea unor proiecte mai vechi in diverse forme si formule mai mult sau mai putin noi sau ambitioase, piata de carte continua sa explodeze de la an la an. 2007 nu a fost atit de bogat in noutati absolute, in debuturi care sa aiba sansa de a deveni carti marcante ale literaturii romane, cum s-a intimplat in 2006. insa s-a tradus mult, multi scriitori noi, si multe volume din scriitori mai putin tradusi la noi, cum este recenta cistigatoare a premiului Nobel, Doris Lessing.
De asemenea, faptul ca volume ale multor straini sint traduse foarte repede, unele chiar imediat sau la foarte scurt timp dupa aparitia lor, cum sint Orhan Pamuk sau Pascal Brukcner si multi altii e un semn ca editurile „risca“ o mult mai ampla deschidere internationala. in acelasi timp, faptul ca autori romani, unii extrem de tineri, sint tradusi afara prin diverse programe sau proiecte ale unor edituri straine arata de asemenea ca Romania, prin literatura nu mai este asa undeva, mai spre marg