La mai bine de cinci luni dupa alegerile din 10 iunie, Belgia este in continuare fara guvern, batandu-si propriul record si intrand intr-o criza politica si institutionala fara precedent.

Au trecut mai bine de cinci luni de la ultimele alegeri legislative din 10 iunie si Belgia continua fara guvern, batand astfel propriul sau record si intrand intr-o criza politica si institutionala fara precedent. Negocierile intre partidele liberale si crestin-democrate flamande si valone nu au dus pana acum la nici un rezultat.

Regele Albert al II-lea a fost nevoit sa convoace sefii principalelor partide pentru a gasi o iesire din aceasta criza care pare fara solutie. Practic, totalitatea spectrului politic flamand doreste o reforma institutionala la nivel national care ar transforma Belgia dintr-un stat federal intr-unul confederal. Partidele francofone refuza insa, temandu-se ca o asemenea reforma ar fi un prim pas premergator scindarii tarii dupa modelul – des laudat de catre flamanzi – al "divortului cehoslovac". Flamanzii mai cer si scindarea ultimei circumscriptii electorale bilingve, din care face parte capitala federala Bruxelles. Francofonii refuza, pentru ca asta ar putea duce la nerespectarea drepturilor celor peste 150.000 de valoni care s-ar putea regasi in teritoriu flamand. Or, in Flandra folosirea limbii franceze este interzisa in administratie si in sectorul public.

O solutie in spiritul abilitatii proverbiale a politicienilor belgieni de a iesi din orice impas institutional ar fi aceea de a largi coalitia partidelor liberale si crestin-democrate flamande si valone, care au obtinut cele mai multe voturi la ultimele alegeri, incluzand in ea si partidele socialiste si punand intre paranteze orice reforme ale statului pana la o data ulterioara, cand actualele tensiuni se vor mai diminua. Un asemenea compromis ar necesita participarea t