că este vorba de o colaborare între cele 14 muzee din toată ţara. Piesele prezentate, aparent asemănătoare, sunt extrem de diverse, atât ca epocă de fabricare, cât şi ca material şi formă. că este vorba de o colaborare între cele 14 muzee din toată ţara. Piesele prezentate, aparent asemănătoare, sunt extrem de diverse, atât ca epocă de fabricare, cât şi ca material şi formă. Dacă predominante sunt cele din ceramică, un loc însemnat îl poartă cele din bronz şi metalice. Văzute mai aproape, piesele au forme tubulare, circulare, figuri diverse, măşti de sclavi. După cum ne-a declarat arheologul Dorin Alicu, cea mai veche piesă are şase milenii. Printre rarităţi apar lămpi de mină, lămpi de navigaţie pe canalul Bega, candelabrul de la Potaissa, denumirea veche a Turzii.
Opaiţuri romane fabricate în Africa
Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Internaţionale a specialiştilor în obiecte de iluminat, expoziţia este argumentul că România are un important potenţial de piese, mărturii ale Imperiului Roman. Acestea vor fi puse în evidenţă la Congresul Asociaţiei, din perioada 13-18 mai, care se va desfăşura la Zalău. Pentru vizitarea expoziţiei va fi dedicată o întreagă zi, iar o parte din exponate va fi pusă în evidenţă prin aprindere cu mijloace originale. Potrivit specialiştilor Muzeului de Istorie, opaiţele romane erau fabricate în Africa de Nord, la Alexandria, Cartagina şi funcţionau cu ulei de măsline, astfel încât nu erau foarte accesibile populaţiei de rând, care utiliza ceşti pentru iluminat. Opaiţele de duzină valorau un sestert, iar, în comparaţie, un cocoş valora 2 sesterţi, mielul era 6 sesterţi, iar purcelul, 4 sesterţi. Alicu susţine că asemenea piese sunt deosebit de rare şi valoroase, apreciindu-le valoarea la câteva milioane de lei bucata. "Am fost foarte surprins să găsesc în târgul de vechituri, la numai 800 mii lei, un opaiţ unicat pe
