Numărul fraudelor descoperite anul acesta la examenul de bacalaureat a depăşit orice imaginaţie, semn clar că educaţia a făcut un pas înainte. Următorii sunt la fel de importanţi. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Sute de elevi eliminaţi, zeci de profesori cu spaima în sân că şi-ar putea pierde locul de muncă şi că li se pregăteşte un dosar penal. Acestea sunt efectele fraudelor care au marcat examenul din acest an.
Cei 661 de elevi prinşi cu fiţuici, faţă de cifra de cca 200 de anul trecut, nu înseamnă nicidecum că anul acesta au încercat să copieze mai mulţi, ori că profesorii au fost mai naivi şi mai flămânzi de bani. Înseamnă, pur şi simplu, că există o dorinţă de a (re)da Bacalaureatului credibilitatea.
Exerciţiu de imaginaţie
"Mă bucur că, în sfârşit, am intrat în normalitate şi nu pot să nu îmi pun întrebarea cum ar fi arătat România dacă aceste măsuri antifraudă ar fi fost luate de acum 20 de ani, cum ar fi arătat România dacă toţi cei între 18 şi 38 de ani ar fi beneficiat de aceste măsuri antifraudă?", este mesajul ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, la finalul examenului.
Limbajul pretenţios, nelipsit de la Bac
Dincolo de această victorie, rămân însă nerezolvate o serie de alte probleme legate de examenul de Bacalaureat. Anul acesta, elevii s-au plâns, pe bună dreptate, că enunţul la un subiect de la limba şi literatura română, proba scrisă, a fost neclar şi conţinea, voit sau nu, o capcană.
Mai mult, o altă cerinţă, le cerea veleităţi de critic literar. La oral, s-au arătat nemulţumiţi faţă de formulările preţioase, mult prea îndepărtate de limbajul uzual, iar la matematică de dificultatea cerinţelor.
"Să-şi dea demisia cei care au făcut subiectele la matematică, că şi-au bătut joc de noi. Toate subiectele au fost grele, de olimpiadă", se revolta, ieşind de la examenul de ma