Legislaţia românească prevede că orice produs alimentar trebuie etichetat, astfel încât consumatorul să afle ce mănâncă şi la ce riscuri se expune. Fornetti nu ne respectă acest drept. Sau, poate, nu sunt alimente.
Legislaţia românească prevede că orice produs alimentar trebuie etichetat, astfel încât consumatorul să afle ce mănâncă şi la ce riscuri se expune. Fornetti nu ne respectă acest drept. Sau, poate, nu sunt alimente.
Cine cumpără Fornetti nu are nici o şansă să afle ce mănâncă de fapt. Nicăieri nu este afişată compoziţia produselor, iar dacă încercaţi să daţi telefon la numerele afişate pe site nu vă va răspunde nimeni. Există şi o adresă de e-mail a unui domn care se ocupă de relaţia cu consumatorii, însă de un an de când i-am scris cerându-i informaţii despre compoziţia pateurilor, nu am primit nici un răspuns. O fi reţeta secretă ori nu ştiu nici ei ce pun în produsele pe care le vând, dar cert este că nu respectă legislaţia în vigoare.
Legea ţine cu consumatorul
Potrivit Hotărârii de Guvern 106/2002 privind etichetarea alimentelor, modificată şi completată prin HG 511/2004, HG 1719/2004, HG 1870/2005 şi HG 1357/2006 prevede că etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea sub care este vândut produsul şi lista cuprinzând ingredientele, în cazul acestui tip de produse. Pateurile Fornetti, având în vedere că sunt produse ce sunt destinate consumului în mai puţin de 24 de ore, nu trebuie să aibă afişată data durabilităţii minimale, conform legislaţiei în vigoare. Mai mult, legislaţia europeană cere ca produsele să aibă etichetă nutriţională din care consumatorul să afle valoarea energetică, cantitatea de proteine, glucide, lipide şi sodiu.
HG 106/2002 le explică producătorilor de alimente chiar şi motivaţia pentru care trebuie să îşi eticheteze marfa, chiar de la art
