În final, Boc a fost de două ori mai tare decât Blaga. La început, Blaga fusese de două ori mai politician decât Boc, iar Paleologu, vorba lui Frunzăverde, o soprană de coloratură, pe scena unei Convenţii fără culoare şi fără umor.

La ora 21.30, acompaniat de grupul susţinătorilor săi, Boc a revenit în sala "Alexandru Ioan Cuza" în calitate de învingător. La 10 ani după ce Traian Băsescu îl detrona, în acelaşi teatru de operaţiuni, pe predecesorul său la şefia PD, Petre Roman, istoria nu avea să se repete.

Blaga nu a reuşit, ieri, să-l detroneze pe Boc, aşa cum, cu doar câteva luni în urmă, Traian Băsescu nu reuşea să-l convingă pe premier să plece din Palatul Victoria.

Emil Boc pare nemuritor.

Fiecare stă la locul lui

La final, "îngenuncheat", Blaga a anunţat că nu va pleca din partid, indiferent de zvonurile care au circulat în ultima perioadă. Mărinimos, Emil Boc a tranşat, la rându-i, în replică, necunoscuta ecuaţiei - Vasile Blaga se va regăsi în structurile de conducere ale partidului. "Se-cre-tar, se-cre-tar" a scandat sala, la unison, secunde bune, în ideea că fiecare cadru de nădejde, în Partidul Democrat, trebuie să stea la locul lui.

O Convenţie fără istoric

Se poate spune, aşadar, că o nouă Convenţie s-a scurs fără istoric. Nimic nu a spart tiparele unui congres cu final aşteptat, nimeni nu s-a abătut de la marja de siguranţă a liniştii partidului, nimeni nu a mişcat în front, toată lumea a respectat Convenţia.

Pe scurt, Traian Băsescu le-a cerut democrat-liberalilor să nu oprească reforma, l-a susţinut pe Emil Boc, ca pe un garant al drumului neabătut către viitor, iar la final le-a cerut apt-combatanţilor să nu spargă partidul.

După discursul preşedintelui, Boc, într-un elan triumfalist nestăvilit a reiterat pozitivele guvernului şi a împărţit vina inevitabilă întregii condu