Despre Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi, ajuns la cea de a treia ediţie, ar trebui să începem prin a spune că şi-a definit deja nişte elemente recognoscibile: se întâmplă întotdeauna în primul weekend de octombrie, are loc întotdeauna la Casa Matei (pensiunea este, de altfel, principalul organizator al manifestării, alături de ANTREC Buzău şi de oficialităţile locale şi judeţene), iar pe grătare sfârâie... cârnaţii de Pleşcoi (cum altfel?) şi păstrămioarele de oaie, în vreme ce vinarii din împrejurimi (şi nu doar de la Pietroasele, că doar dealurile buzoiene sunt pline de podgorii) te îmbie cu vin ghiurghiuliu.
Printre alte constante ale festivalului cu pricina aş mai aminti expoziţia de artă culinară (prezentată de pensiunile din judeţ), concursul Fomilă de Pleşcoi şi Setilă de Berca (adicătelea, competiţie de mâncat pe fugă cârnăciori şi de dat pe duşcă păhărele cu vin roş), expoziţia de artă, "lanţul cârnaţilor de Pleşcoi", concertul trupei Nemuritorii... Şi-ar mai fi - cu asta poate trebuia să încep - debutul spectaculos al evenimentului, cu haiducii care vin, călări, dinspre dealurile cele sărăturoase ale Bercei. Există o legendă, pe dealurile Buzăului, care spune că demult trăiau aici haiduci care furau oi de la oamenii bogaţi şi, când potera îi urmărea, pentru a scăpa de marfă, transformau oile în pastramă şi cârnaţi. Cu această legendă a pornit, acum trei ani, şi Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi.
O REŢETĂ DE FAMILIE
Dar cum sunt oamenii de astăzi, prin locurile acestea? Cine sunt cei care au moştenit "reţeta" de preparare a celebrilor cârnaţi, zice-se chiar de la haiduci? La Berca l-am aflat pe Vasile Popescu, care ne-a desluşit câteva adevăruri. "În legătură cu această legendă, într-adevăr bătrânii aşa zic, că cei care furau oi, ca să poată să scape de marfă, le transformau în pastramă şi cârnaţi de Pleşcoi. Ce ştiu e că
