Domnul Suceveanu s-a scuzat, ingenuu, ca "a fost marginalizat". Se prea poate. De ce insa n-a demisionat? A avut aceasta optiune: n-a folosit-o! Ce vreau sa spun este ca, intr-o asemenea conditie, te decredibilizezi chiar in clipa in care incepi a incrimina. Conteaza nu doar acuzatia, conteaza, iata, si acuzatorul (sau dreptul lui moral de a acuza). Despartirea de idoli la basarabeni - cam asa cred ca mi-as inscriptiona un dosar cu tot ceea ce s-a scris in ultimul timp la noi (desi aud ca tema a stirnit interes si in partea aceasta de Prut) apropo de succesiunea la presedintia Uniunii Scriitorilor din Moldova. Articole, interviuri si scrisori deschise (sau colective! - gen probabil endemic) in „Literatura si Arta", „Jurnal de Chisinau", „Timpul", „Saptamina", „Moldova Suverana", „Moldavskie vedomosti" etc. sau pe la televiziunile din capitala, care au inteles iute ce mina de aur este vorba in vint pe timp de criza. Iar daca ne-am imagina ca si birfele de culoar, tocarea de oscioare la agape, rica fetida la telefon, pe net, literatura de animozitati si resentimente care iti patrunde hoteste in cutia postala (cind nu te agreseaza cinic direct de pe usa de la intrare), daca ne-am imagina, zic, ca si astea pot fi cumva „drenate" de pe cele harduri oculte, atunci, vai, ce raft s-ar umple si cita materie prima ar alimenta consideratiile viitorilor istoriografi!... Ma iluzionez, stiu bine: e foarte indoielnic ca cineva, ultraahtiat, sa zicem, de functionarea moralei printre scriitori si-ar pierde vremea sa inventarieze pulsiunile, calculele, mizele oculte, tepele si, mai ales, viermuiala de culise (stati ca lista e inca destul de lunga) puse in miscare acum un an si jumatate, dupa ce la conducerea USM a venit - pre limbajul eufemistic al democratiei - o alta echipa. Totul e, de departe, nu stiu cum, prea meschin, din cale-afara de marunt uneori (cind nu e, hélas!, vadit mer