Parcelele situate în imediata apropiere a localităţilor nu mai sunt folosite nici măcar pentru agricultură. Cumpărate de către investitorii speculativi pentru profituri rapide, loturile de la ieşirile din marile oraşe nu mai au în prezent nicio utilitate economică. Agricultura şi construcţiile sunt printre stâlpii de susţinere ai PIB-ului României. Analiza factorilor care au contribuit la creşterea de 7,1% a produsului intern brut în 2008 evidenţiează contribuţia dominantă a serviciilor, cu 2,6 puncte procentuale şi a construcţiilor, cu 2,3 puncte procentuale.

Agricultura a contribuit cu 1,2 puncte procentuale, potrivit datelor INS. „Terenurile au fost şi sunt baza oricărei dezvoltări imobiliare. Stagnarea cu precădere a segmentului rezidenţial atrage lipsa de pe piaţă a tranzacţiilor cu terenuri”, spune Doru Lupeanu, partner & senior consultant Fix Up Marketing din Cluj. Terenul este elementul necesar demarării unei afaceri şi în agricultură.

Loturile extravilane achiziţionate până anul trecut de către investitorii speculativi pentru obţinerea de profituri rapide nu mai sunt însă folosite nici pentru construcţii, domeniu afectat de criza economică, dar nici pentru agricultură. Ele nu mai sunt utile decât buruienilor, care găsesc aici un teren propice pentru a se dezvolta. Între periferia oraşelor şi primele loturi destinate agriculturii s-a creat astfel un adevărat „no man`s land”. Din punct de vedere economic, acesta este un teritoriu al nimănui.

Galaţiul, excepţia care confirmă regula

„Terenurile în suprafeţe de 500-1000 de metri pătraţi, aflate în zonele limitrofe ale oraşului, au un volum de tranzacţionare peste media celor aflate în intravilanul municipiului. Şomajul în continuă creştere îi va forţa pe mulţi să-şi scoată apartamentele la vânzare şi să schimbe mediul urban cu cel rural. În astfel de situa