Studenţii învaţă în România materii expirate, predate de dascăli neantrenaţi în competiţia de pe piaţa reală. Absolvenţii de facultate sunt nepregătiţi pentru piaţa muncii şi din cauza programei universitare. Mulţi au şanse mici de angajare. Cei care obţin un job află că nu-i ajută mai deloc cele învăţate.
Universităţile din România pun accentul prea mult pe teorie şi prea puţin pe practică. Nici nu prea are cine să le vorbească despre practică câtă vreme traseul unui dascăl universitar este în special unul academic, lipsit de un exerciţiu în competiţia de pe piaţa privată.
Odată ajunşi pe piaţa muncii, absolvenţii constată că în facultate nu au deprins acele abilităţi prin care să obţină un loc de muncă, arată studiul „Educaţie de calitate pentru piaţa muncii", prezentat ieri de Centrul Educaţia 2000+ şi de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
„Am întâlnit universităţi care ne-au spus că nu le interesează ce fac absolvenţii după ce termină. Există unele instituţii care se prezintă bine la exterior, dar ceea ce prezintă pe site-uri nu se găseşte la interior", a declarat Ioan Curtu, preşedintele ARACIS.
Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii Bucureşti, recunoaşte că la facultăţile pe care le are în subordine se învaţă prea multă teorie. „De exemplu, la Facultatea de limbi străine, studenţii fac prea puţine exerciţii de vorbire. La Facultatea de Geologie, în schimb, se fac stagii lungi de practică fără ca acest lucru să aibă vreun folos", a explicat Pânzaru.
Jobul, duşul rece de după licenţă
Alina Tudor este absolventă a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti. Este specialistă în studii culturale europene şi relaţii internaţionale. Acum, Alina lucrează în relaţii publice, adică alt domeniu decât cel pentru care s-a pregătit.
„Piaţa muncii nu oferă niciun job pe profilul pe
