Claudiu Turcuş s-a născut pe 1 septembrie 1981 la Beiuş. A absolvit Facultatea de Litere şi Masteratul Literatura română în context european din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din 2011 este Doctor în Filologie. Predă naratologie & scriere creativă la U.B.B., fiind prezent în volumele colective Exilul literar românesc înainte şi după 1989 (Univerzita Komenského, Bratislava, 2011) şi Obsesia incertitudinii - In Honorem Norman Manea (Polirom, Iaşi, 2011). Între 2007-2009 este cronicarul revistei culturale Vatra, iar din 2011 colaborează constant la Observator cultural . Semnează, de asemenea, articole în Cultura, Dilema veche, Steaua, Verso. În 2010 a beneficiat de un Fellowship Research la Bard College , New York, susţinut de Institutul Cultural Român & Institute for International Liberal Education. Est etica lui Norman Manea reprezintă debutul său editorial.
-Admirabilă cartea dumneavoastră de debut, "Estetica lui Norman Manea", înainte de toate pentru că pare o abordare cinstită, care se opune unor stereotipii prin argumente. V-aţi ocupat, constat din scurtul CV, de mai mulţi ani de literatura exilului românesc. De ce aţi ales să debutaţi cu o carte despre Norman Manea?
- Totul a început în 2004 când am intrat în contact cu cărţile lui Norman Manea. Eram în ultimul an de facultate şi citisem romanul difuz-autobiografic Întoarcerea huliganului & eseurile despre totalitarismul românesc din Despre clovni: Dictatorulşi Artistul. Mi s-au părut, în primul rând, diferite. Aveau o accentuată amprentă central europeană, pe care nu o mai regăsisem în literatura română postbelică. Asocierea cu Czesław Miłosz, György Konrád, Imre Kertész, Aharon Appelfeld sau Bruno Schulz mi se părea izbitoare. Fireşte, observaţia asta aveam să descopăr că nu-i decât un clişeu exportabil al receptării scriitorului. Dar pentru mine