Răzvan Exarhu: "Cine ar fi crezut că dacă te naşti în ianuarie, februarie sau martie poţi fi un foarte bun hocheist?"
Sigur, dacă nu trăieşti toată viaţa în Sahara, la umbra cămilei. Sau că există un an care favorizează succesul din industria software şi altul pentru a ajunge foarte bogat? Sau că un pilot de avion poate fi mai bun sau mai nepriceput, în funcţie de cultura din care provine, şi că o parte din accidentele aviatice pot fi explicate şi aşa.
Succesul poate însemna talent, îndrăzneală sau muncă susţinută, dar, dincolo de această faţadă de care multă lume s-a cam plictisit, par să funcţioneze labirinturi de mecanisme în care sunt angrenate detaliile pe care biografiile le cam lasă deoparte. Poate fi vorba despre rasă, mediu, limbă, familie, influenţele timpului, dar şi despre lecţiile pe care fiecare le învaţă fără să ştie.
Malcolm Gladwell a scris „Outliers“ (al treilea titlu de succes după „The tipping point“ şi „Blink“) încercând să înţeleagă de ce anumiţi indivizi, fie că e vorba despre vedete pop, oameni de afaceri, sportivi sau avocaţi ajung modele ale lumii noastre, chiar dacă mai nimic important nu părea să anunţe sau să favorizeze ascensiunea lor. Pe toţi aceşti indivizi excepţionali autorul îi numeşte Outliers - un termen ştiinţific care defineşte lucruri sau fenomene ce se plasează în afara ordinii obişnuite, a experienţelor normale.
Asta ar putea fi, spune el, o zi de august în Paris, când, în loc să ai parte de caniculă, te confrunţi brusc cu o temperatură aproape de limita îngheţului. Dar cum nimic nu se întâmplă din senin, nici oamenii nu se ridică din nimic. Aşa că citind biografiile unor preşedinţi de companii care păreau să explice doar prin poziţia lor, educaţie ori experienţă de ce câştigă fabulos, a încercat să treacă de argumentele de suprafaţă potrivit cărora oameni precum Bill Gates
