Aproape 8.000 de botosaneni trebuie sa primeasca despagubiri de la statul roman pentru bunurile de care au fost deposedati abuziv incepind cu anii `40.

Ceva mai mult de jumatate dintre acestia sint fosti detinatori de terenuri, carora dupa Revolutie nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru ca nu mai exista suprafete disponibile sau pentru ca terenurile ramase nu pot fi folosite pentru agricultura.

Este vorba de aproape 4.300 persoane carora trebuie sa li se acorde despagubiri, in functie de calitatea terenului pe care l-au avut in proprietate, intre sase si 27 milioane lei vechi, ceea ce inseamna ca, numai cu acestea trebuie sa se faca un efort financiar de 52,4 miliarde lei vechi.

Alti peste 800 de botosaneni, ale caror bunuri au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate de la Paris, trebuie la rindul lor despagubiti.

Conform unui act normativ din 2003 acestia ar urma sa primeasca, intre altele, compensari pentru anumite recolte neculese in 1940, terenuri din aceeasi categorie cu cele pierdute in anii `40 si despagubiri banesti pentru case. Aplicarea legii stagneaza insa de mai bine de un an.

Normele metodologice de evaluare a dosarelor au aparut cu o intirziere de mai multe luni, iar Prefectura nu are fonduri pentru achitarea drepturilor banesti ce li se cuvin specialistilor ce ar urma sa lucreze la aplicarea lor. In consecinta, nu s-a putut face nici macar un calcul privind suma totala necesara pentru acordarea de despagubiri, nestiindu-se de citi bani ar fi nevoie.

Autoritatile pun accent pe despagubirile in natura

Autoritatile centrale si locale vor trebui sa faca un ef