Din momentul în care, la mijlocul lui iunie, Norbert Gstrein a citit din romanul său încă inedit Die ganze Wahrheit la Colocviul de Literatură de la Wannsee din Berlin, scena literară s-a aşteptat la un scandal. Şi mai înainte circulase zvonul că scriitorul austriac pregăteşte un roman cu cheie despre controversata directoare a Editurii Suhrkamp Ulla Unseld-Berkéwicz. Cum a reacţionat însă critica literară din presa de limba germană la ultimul său roman, după ce perioada de interzicere a recenziilor a expirat la mijlocul lunii august? În primul rînd, Norbert Gstrein nici nu se gîndeşte să conteste faptul de a le propune cititorilor un joc cu realitatea şi ficţiunea. De altfel, întreaga sa operă, începînd cu povestirea Einer (1988), stă sub semnul construcţiei realităţii şi a ficţionalităţii literaturii. De data aceasta însă, Gstrein a intrat el însuşi în joc, ceea ce face necesară o scurtă expunere a „antecedentelor“ scandalului actual. În 2003, Suhrkamp a publicat romanul lui Gstrein, Meşteşugul de a ucide (Das Handwerk des Tötens), referitor la moartea unui jurnalist austriac în Kosovo şi care – nota bene – pleca de la un fapt real, avîndu-l drept model pe jurnalistul Gabriel Grüner din Tirolul de Sud. Apariţia romanului a provocat o dezbatere vie, la care Gstrein a reacţionat prin eseul Cui îi aparţine o poveste (Wem gehört eine Geschichte, 2004); episodul a avut drept deznodămînt mutarea lui Gstrein de la Suhrkamp-Verlag la Hanser-Verlag. Interesant în contextul actual este de altfel şi faptul că editorul lui Hanser Verlag, Michael Krüger, este el însuşi un aşa-numit „Suhrkamp-Autor“. Acestea fiind zise, începem să întrezărim semnificaţia propoziţiei cu care se deschide noul său roman: „Am fost sfătuit să nu scriu despre aceasta“. Despre ce este însă vorba? Recent-apărutul roman relatează istoria lectorului de editură Wilfried, care este concediat după ce