Anual, aproape 8.000 de studenti romani finalizeaza studii in limbi straine. E mult sau e putin, in conditiile in care limba oficiala a multinationalelor este engleza, iar angajatorii nu se mai multumesc doar cu o limba straina in CV? Multilingvismul roma
Sara Ungureanu (29 de ani) este singura romanca care vorbeste suedeza din cadrul reprezentantei pe care Ikea a deschis-o pentru zona Balcanilor in anii '90, Ikea Trading Und Design.
"Desi cunoasterea limbii suedeze nu a reprezentat o conditie la angajare, cu certitudine a fost un avantaj net in fata altor candidati", spune Ungureanu.
Limba oficiala (documentele, intalnirile etc.) in cadrul Ikea, ca in toate multinationalele, de altfel, este engleza. Diferenta pentru Sara Ungureanu o fac insa calatoriile de business in Suedia, unde poate vorbi cu managerii de acolo "pe limba lor".
Exemplul nu este singular. O limba straina rara poate fi cartea de vizita care iti schimba cariera intr-un mod cu totul neasteptat. Iar legenda aproape unanim acceptata este ca romanii se pricep la limbi straine mai bine decat alti europeni.
In luna ianuarie a acestui an, in Romania erau inscrisi la studii universitare in limbi straine aproape 34.000 de studenti, dintre care 21.000 la invatamant bugetat si aproape 13.000 la taxa. Aici sunt inclusi studentii de la toate specializarile care se studiaza in limbi straine, cei mai multi fiind cei din domeniul sociouman (12.000 de studenti), urmati de cei din facultatile cu profil tehnic, unde peste 4.000 de studenti studiaza in limbi straine, ca engleza, franceza, germana sau spaniola.
"Absolventii acestor facultati nu traiesc din limbi straine, ci din meseria lor, fie ca aceasta este arhitectura, economie, medicina sau inginerie", este de parere Dumitru Miron, secretar general pentru invatamantul superior in Ministerul Educatiei.
Cu toate ac
