Evgheni Popov spune despre sine că s-a născut în oraşul K., situat pe marele fluviu E., care-şi poartă apele în sus, spre oceanul î. Despre acelaşi Evgheni Popov, Vasili Aksionov (cei doi, împreună cu alţi câţiva scriitori, au iniţiat şi au editat în "samizdat" celebra revistă "Metropol", care mult a supărat autorităţile sovietice ale vremii, bucurându-se, în schimb, de mare interes şi simpatie în Europa şi SUA), aşadar, Aksionov spune că E. Popov nu încetează să-şi uimească cititorii. Amatorii de clasificări, susţine el, îl pot include pe Evg. Popov în rândul postmoderniştilor, o voce în corul dodecafonic ale cărui teme sunt mizeria spirituală şi prăbuşirile epocii postsovietice.

Dar, de la o carte la alta, scriitorul refuză să se bucure de succesele obţinute prin mijloacele artistice omologate până acum şi apreciate de cititori, el continuă să exploreze teritorii noi şi, iată, e pe cale să apară o originală epopee, un fel de călătorie la întâmplare, sub pânze multicolore, asemănătoare călătoriei lui Pantagruel.

Oferim cititorului român povestirea de faţă, din volumul Opera celor trei cerşetori, prefaţat de Vasili Aksionov.

Omul de litere Gdov a ieşit de la restaurantul "Bavaria" către ora unu noaptea. Regretând că nu luase de la crâşmă o scobitoare, îşi vârî degetul în gură pentru a se scobi între dinţi după o cină copioasă, din care nu lipsiseră peştele roşu, pulpa de porc, berea de butoi nefiltrată şi multe altele foarte apetisante. Strada Tverskaia, ducând până în Piaţa Triumfalnaia, unde se află monumentul lui Maiakovski şi sclipesc luminile restaurantului "Pekin", îşi trăia viaţa obişnuită. "Câtă amărăciune mai există încă dincolo de fiecare gemuleţ rus luminat", oftă literatul.

Uliana Vladimirovna Lifantieva-Gorceakova, anul naşterii 1964, persoană fină, exilată vremelnic de către soţ în afara oraşului, la vilă, pent