Augustin Recean, administratorul păstrăvăriei din localitatea Plopiş, a fost nevoit să golească bazinele, după ce i-au murit toţi păstrăvii. Afaceristul spune că de vină sunt mistreţii dintr-o fermă aflată în amonte.

La începutul acestui an, în localitatea Plopiş, din judeţul Sălaj, era inaugurată, cu fast, o păstrăvărie modernă, realizată cu fonduri europene, considerată pe atunci cea mai mare din ţară. Capacitatea păstrăvăriei ar fi trebuit să ajungă la 240 de tone de peşte pe an, dar între timp peştii s-au îmbolnăvit unul câte unul şi au murit.

Administratorul păstrăvăriei, Augustin Recean, a studiat zona şi a descoperit în amonte, în judeţul Bihor, la şase kilometri distanţă, o fermă de mistreţi despre care spune că ar fi poluat cursul de apă care alimentează bazinele. Ferma se află în comuna Şinteu şi aparţine unui cetăţean austriac, care a pornit o afacere bazată pe creşterea mistreţilor, dar şi a cerbilor şi muflonilor. Augustin Recean spune că problemele au apărut chiar de la început, imediat după popularea cu puiet a acestor bazine. „După fiecare ploaie mai mare, ne confruntam cu mortalitate la peşti. Iniţial, nu am înţeles de ce se întâmpla asta, dar apoi am aflat de existenţa unei ferme de mistreţi în apropiere. Am mers acolo cu reprezentanţii Gărzii de Mediu şi am văzut cu ochii noştri cum mistreţii au ras, efectiv, vegetaţia de pe un versant, iar la orice ploaie mai însemnată cantitativ tot pământul scurmat de ei şi dejecţiile sunt duse de apă în pârâu“, explică Recean.

Autorităţile de mediu bihorene spun, însă, că nu au reuşit să pună în evidenţă o legătură între dejecţiile provenite de la mistreţi şi moartea peştilor. „I-am chemat şi pe cei de la Ape, să ia probe, însă nu a rezultat o creştere mare a nivelului de fosfaţi în apă. Eu nu zic că nu au dreptate proprietarii păstrăvăriei, dar atunci când am fost noi nu