Daca am afla de mici ca atunci când votam un parlamentar ar trebui întâi sa-i analizam la rece promisiunile si nu sa le alegem pe cele abracadabrante, poate data viitoare am iesi mai multi la vot.
Aproximativ 250 de tineri (studenti, masteranzi din tara si din strainatate) s-au întâlnit saptamâna trecuta la Bucuresti ca sa gaseasca solutii la problemele României în economie, justitie, sanatate, educatie. Dincolo de criticile negative pe care evenimentul Ligii Studentilor Români în Strainatate le-a primit în mediul virtual (aproximativ 350 de tineri aflati la studii în alte tari au aderat la un grup pe Facebook care acuza Forumul „România Juna" de nationalism si bigotism), tinerii au propus o solutie la apatia civica. Educatia civica sa se studieze din clasa a V-a si pâna într-a XII-a. În prezent, este predata în ultimii doi ani la clasele primare si la gimnaziu (o ora pe saptamâna) si foarte rar la liceu, doar la clasele cu profil umanist.
Poate ca absenteismul civic s-ar mai reduce daca, pe lânga obligativitate, programa scolara ar aduce si exercitii utile: spre exemplu, cum se completeaza o cerere de informatii publice pentru a-ti întreba primarul votat de ce a investit într-o fântâna arteziana în loc sa construiasca o gradinita. Daca am afla de mici ca atunci când votam un parlamentar ar trebui întâi sa-i analizam la rece promisiunile si nu sa le alegem pe cele abracadabrante, poate data viitoare am iesi mai multi la vot.
Si fiindca mai mereu ne întrebam ce se întâmpla în alte tari mai dezvoltate, aflati ca doar în Danemarca si Finlanda elevii ajung la cel mai înalt nivel de întelegere a drepturilor cetatenesti, în timp ce în Bulgaria, Cipru sau Grecia, informatiile sunt asimilate mecanic, potrivit unei cercetari europene din 2009.