Silviu Sergiu: „Toată tevatura cu flacăra violet este prețul supraviețuirii lui Viorel Hrebenciuc în războiul pentru putere din PSD”.
Toată tevatura cu flacăra violet („scandal” este un termen prea pretenţios pentru a fi folosit în acest caz) nu este semnul stării deplorabile în care a ajuns clasa politică. Am auzit voci care se întrebau retoric cât de jos poate ajunge dezbaterea în mediul politic. Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de cinic: atât de jos cât va avea consecinţe pragmatice în lupta politică, consecinţe favorizate de deprofesionalizarea presei.
Cu regret constat că tevatura flăcării violet este, poate, cel mai clar indicator al prăbuşirii standardelor profesionale în rândul ziariştilor. O dovadă de netăgăduit că vorbele rostite de Sexy Brăileanca, citate într-un registru ironic de domnul Cristian Tudor Popescu, într-unul dintre editorialele sale tăioase, sunt mai adevărate ca oricând: „În România, dacă nu spui o prostie, nu te bagă nimeni în seamă”.
Este trist să constaţi cu câtă uşurinţă, naturaleţe chiar, colegi din presă înghit pe nemestecatelea o găluşcă mediatică menită a-i asigura supravieţuirea lui Viorel Hrebenciuc, în complicatul război pe putere din interiorul PSD, ce stă să înceapă după eşecul lui Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale.
Iniţial, m-am numărat printre cei care au crezut că, odată cu invocarea flăcării violet, a fost demontat unul dintre miturile de rezistenţă din politica românească: Viorel Hrebenciuc - marele maestru al sforăriilor politice. Urmărind tevatura cromo-psihoezoterică sunt din ce în ce mai convins că a fost declanşată de Hrebenciuc nu dintr-o slăbiciune politică, ci dintr-un calcul cinic şi inteligent în aceeaşi măsură. Viorel Hrebenciuc are un prim avantaj direct din declanşarea tevaturii flăcării violet.
Zilele acestea, dezbaterea despre pie
