Iata cum arata un comentariu postat de o cititoare la un articol despre pietele baimarene, aparut pe eMaramures.ro: „Mai este o foarte mare durere a noastra a baimarenilor. Acei tigani care vand tigari si alte marfuri, dar mai ales cei car nu vand nimic, ci cauta prin buzunare. Se pare ca cei care sunt pusi acolo sa faca ordine si sa urmareasca sunt chiar prietenii lor. Eu, ca femeie, am fost agresata, aproape luata la bataie, m-au scuipat, si-au aruncat mucii pe pieptul meu, m-au umilit si mi-au promis ca nu scap intreaga din piata. Plangand, m-am refugiat in magazinul Avicola, unde m-am spalat si o doamna m-a scos pe usa din spate, in strada din spatele pietei, pe unde am scapat. De atunci eu nu mai merg neinsotita in piata. Eu stiu ca nu sunt singura si va mai spun ca este a patra oara cand tiganii nesimtiti si ordinari, care fac ordinea in piata pe placul lor, m-au furat si m-au amenintat. Va rog, in numele cetatenilor baimareni, faceti ordine”.
De la tara, mai devreme sau mai tarziu, suntem cu totii. Dar nu aratam tot timpul chestia asta. Multora dintre noi se vede cum ne curge pamantul din buletin. Poate acestea sunt unele dintre motivele care ne fac sa mergem cel putin o data pe saptamana in piata mare a orasului sa ne aprovizionam direct de la cei din care ne tragem.
O piata care, vorba recenta a primarului, apartine unei societati obscure in loc sa fie in custodia Consiliului Local, asa cum ar fi corect si normal. O piata care si-a schimbat jupanul, dar a ramas cu aceleasi obiceiuri prostesti, de sorginte tiganeasca. O piata in care, pe langa faptul ca arata ca o raia turceasca din secolul XVIII, oamenii nu se simt in siguranta in fata nesimtirii si agresivitatii tuciuriilor care au pus demult stapanire pe ea.
Nu exista alt loc in care baimareanul sa se simta mai umilit decat aici. Magraonii te intampina la intrare, indiferent
