Campania electorala scoate in evidenta, dincolo de strategiile echipelor de campanie, trasaturile de personalitate, dorite si nedorite, ale candidatilor. Campania electorala a adaugat citeva date la portretul candidatilor importanti, pe linga faptul ca a subliniat citeva trasaturi cunoscute deja. Este clar, electoratul voteaza omul macar in aceeasi masura in care voteaza partidul care ii sta in spate, realizarile si, poate, programul si doctrina. Campania electorala pentru prezidentiale prezinta, inainte de orice, personalitati in actiune. Privind lucrurile din acest unghi, campania electorala a candidatului PSD, Mircea Geoana, a reusit cel mai mic adaos la profilul sau public deja conturat. Echipa de campanie a dorit sa evite greseala din 2004 cind Geoana, candidind la Primaria Capitalei dupa ce fusese ministru de Externe, a incercat sa devina peste noapte cineva cu totul diferit, construindu-si, stingaci si caraghios, o imagine de om din popor, familiarizat cu munca fizica, care poarta in vazul camerelor casca de santierist. Bineinteles, a esuat lamentabil. Acum, Geoana a fost tinut mai aproape de imagine sa reala, staff-ul de campanie incercind doar sa il umanizeze si sa il faca mai popular decit este de fapt. Imaginile electorale, altfel foarte bine realizate tehnic, il prezinta pe Geoana in mijlocul multimilor, pupind copii si batrini, si pozind in posturi hollywoodiene. In rest, campania a insistat pe profilul sau de om de stat, aratindu-l in contact cu diferite personalitati ale politicii internationale sau expunind doct solutii pentru salvarea Romaniei. Ce nu a reusit campania a fost sa-l scoata pe Geoana din imaginea sa de om politic de salon. Candidatul PSD a ramas omul mediilor controlate, avind de fapt fobie de multime (scaparea cu „nemernicii dracului" fiind ilustrativa) si de toate situatiile in care spontaneitatea ii este pusa la incercare. De aceea a