Născută pe 5 februarie 1973, în Zhengzhou, Deng Yaping a început tenisul de masă la vârsta de cinci ani, fiind pregătită de tatăl său. „M-am antrenat pentru că eram prea mică de înălţime. Numai capul mi se vedea de masă. Voiam însă să simt mingea, să simt paleta, lucruri importante când eşti interesat de acest sport. Pur şi simplu, dorinţa mea era să aflu mai multe despre tenisul de masă”, şi-a amintit chinezoaica.
De altfel, problemele cu înălţimea o vor urmări de-a lungul primilor ani ai carierei. Când avea 9 ani, a câştigat un campionat provincial, dar i s-a refuzat un loc în echipa provinciei pentru că nu era înaltă. În 1988, la 15 ani, a devenit campioană naţională, dar nu a fost inclusă în echipa Chinei, aţi ghicit!, din cauza faptului că nu era foarte înaltă.
„La noi în ţară , tenisul de masă este o disciplină foarte puternică, iar antrenorii au o arie mare de selecţie. Există mulţi candidaţi, iar dacă antrenorii consideră că nu poţi progresa în viitor poţi câştiga oricâte campionate provinciale. Am plâns când am fost refuzată, dar mi-am dorit să le arăt tuturor cât sunt de bună. Atunci când mi s-a oferit şansa de a merge la echipa din Jiangzhou, am tras tare în fiecare zi”, a spus Deng Yaping.
Deşi nu a depăşit niciodată 1,49 metri, a prins în cele din urmă lotul naţional şi, la prima apariţie la o competiţie internaţională importantă, Campionatele Mondiale din 1989, a câştigat medalia de aur la dublu, în parteneriat cu Qiao Hong. Au urmat alte opt titluri mondiale, la individual, dublu şi pe echipe, dar marile performanţe ale lui Deng Yaping au venit la Jocurile Olimpice, în 1992 şi 1996.
„La Barcelona am câştigat primul aur, la dublu. Atunci când o faci e ca şi cum un vis devine realitate. Însă ştii că finalul nu a venit însă şi trebuie să continui. Nu te poţi relaxa şi eşti nevoit să te gândeşti cum vei juca la
