Comisia Europeana a lovit cu leuca in capul autoritatilor de la Bucuresti cand a profetit ca Romania va fi una dintre cele cinci tari europene ale caror deficite vor depasi limitele pactului de stabilitate de la Maastricht, de 3% din produsul intern brut (PIB). La Bucuresti, Guvernul se leagana in iluzia ca va tine in frau cheltuielile pana la un nivel de 2% din PIB si ministrul Finantelor a contestat imediat estimarea de 7,5% a Comisiei, pe care o banuia ca a lucrat cu date vechi. Ramane de vazut cum va reusi Guvernul sa mentina disciplina bugetara, de vreme ce, chiar daca va ignora multe dintre masurile cerute de partenerii sociali, criza il va forta sa cheltuiasca bani pentru a tine economia pe linia de plutire si pentru a-si sustine cetatenii in nevoie.
Este limpede ca nu va conta in acest an prea mult limita de stabilitate fixata de Maastricht, cu toate ca Jean-Claude Juncker, seful ECOFIN, organism care grupeaza ministrii de finante din UE 27, a recomandat respectarea acestei rigori. Pana la urma, in fata crizei, riscul depasirii deficitului fiscal, care inseamna de fapt marirea datoriei publice, nu va mai parea periculos, va deveni un rau necesar. Deocamdata Guvernul trebuie sa caute surse de bani si nu ma refer aici doar la imprumuturi din pietele financiare sau de la marii finantatori de calibrul FMI sau al Bancii Centrale Europene. E vorba chiar de gasirea acelor pompite de bani care ar putea alimenta bugetul, cum ar fi introducerea in bugetul de stat a veniturilor incasate de agentiile parlamentare. Asta ar obliga agentii ale statului care dau (cand si cum au chef) socoteala Parlamentului, cum ar fi arbitrii pietelor bursiere sau ai pietelor asigurarilor, sa intre in normalitate.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), de exemplu, a pus biruri pe tot banul care misca pe Bursa. Mai mult, a gasit solutia de a taxa chiar
