Localnicii au găsit o „chichiţă“ prin care vor să anuleze decizia ministrului Cseke. O covenţie internaţională prevede ca porturile maritime de intrare şi ieşire din ţară să deţină obligatoriu facilităţi sanitare pentru evitarea unor potenţiale epidemii. Legea pentru aderarea Romaniei la Protocolul din 1978 privind Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omeneşti pe mare a fost semnată de preşedintele Băsescu în 2007.

După ce apelurile disperate ale locuitorilor din Delta Dunării, lăsaţi fără singurul spital din zonă, s-au izbit de un zid al nepăsării, un grup de localnici din Sulina încearcă o cale juridică pentru a răsturna situaţia. Membrii organizaţiei neguvenamentale „ Fundaţia Prietenii Deltei Dunării“ din Sulina spun că lipsa de cunoaştere şi informare a Ministerului Sănătătii privind obligaţiile portuare de acces pe fluviu din Marea Neagră a navelor şi navigatorilor , concretizată în desfiinţarea Spitalului Sulina, este o eroare .

„Ne facem datoria să vă semnalăm acest fenomen, pentru a se face cunoscut că portul Sulina, ca şi Constanţa dealtfel, au obligaţii internaţionale şi europene dictate de Convenţiile internaţionale privind facilităţi de salvare umană“ spune preşedintele fundaţiei, Nicolae Răducu.

Convenţia garantează existenţa Spitalului

Dunărea de la Sulina la portul Brăila este inclusă în documentele internaţionale ca fiind Dunăre Maritimă şi intră sub incidenţa mai multor Convenţii internaţionale printre care şi Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, Codul Internaţional privind Securitatea Navei şi a Facilităţii Portuare (ISPS) adoptat de Conferinţa Guvernelor Contractante la Convenţia Internaţională privind Ocrotirea Vieţii Umane pe Mare, 1974.

„Conform acestei convenţii, porturile de acces din mare pe fluvii unde se desfăşoară trafic maritim comercial şi de căl