Căminele private studenţeşti sunt o nişă insuficient exploatată. Cât de profitabile sunt astfel de investiţii?
Toamna se numără bobocii. Studenţii boboci! Acum 15 ani, în România existau 336.141 de persoane care se înscriau la cursurile instituţiilor de învăţământ superior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În 2008 se înregistra un număr de aproape 892.000 de studenţi.
Pe aceste cifre, dar şi pe lipsa de spaţii de cazare pe acest segment s-au bazat şi investitorii de la Genesis Development, compania dezvoltatoare a West Gate Studios, campus studenţesc privat, inaugurat în septembrie 2009, situat în Bulevardul Preciziei din Bucureşti. Rob Stewart, preşedintele companiei Genesis Development, a mirosit cu ani în urmă problemele studenţilor şi a luat în considerare cererea din căminele bucureştene cu mult mai mare decât oferta de cazare. Astfel, Genesis Development s-a decis în 2008 să atace acest segment.
CHIRIE SUB NIVELUL PIEŢEI. Şi rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, astfel gradul de ocupare a complexului cu 374 de garsoniere este de 95%. Asta şi pentru că segmentul de clienţi vizaţi nu s-a redus doar la studenţi, ci şi la tineri absolvenţi proaspăt angajaţi. Investiţia iniţială a fost de 20 de milioane de euro, iar West Gate Studios poate să obţină anual un milion de euro din chirie. Din perspectiva procentului de profitabilitate - 5% pe an - cifra este una dintre cele mai mici de pe piaţă. Afacerea este însă una pe termen lung.
Stewart speră că trendul ultimilor ani, şi anume creşterea chiriilor cu procente de cel puţin 15% la începutul anului universitar, se va păstra, şi astfel chiriile din West Gate vor creşte în ritm cu piaţa. Acest fapt va scurta perioada de recuperare a investiţiei. În prezent, dezvoltatorul imobiliar i-a atacat pe studenţi cu chirii mici.
„Deşi oferta este relativ limitată pe
