Cu toate că un nivel superior al longevităţii reprezintă în general rezultatul unui enorm progres social şi medical, acesta implică şi un preţ care va trebui plătit.

Programele de redresare economică, capitalizările şi declinul veniturilor din taxe, pe fondul crizei financiare, au pus o presiune enormă asupra bugetelor şi finanţelor publice în întreaga lume. Spre deosebire de aceste şocuri, îmbătrânirea rapidă a societăţilor reprezintă o nouă provocare globală, cu efecte pe termen lung. În acest context, un studiu publicat de asigurătorul Allianz atrage atenţia asupra importanţei sistemelor de pensii şi de sănătate sustenabile şi viabile din punct de vedere financiar şi a dezvoltării produselor private de planificare şi economisire, în gestionarea efectelor tendinţei de îmbătrânire a populaţiei.

„Îmbătrânirea este o tendinţă structurală, cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat, cât şi pentru populaţie", afirma Alexander Borsch, Senior Economist International Pensions în cadrul Allianz.

Efectele îmbătrânirii în România

Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate în cadrul studiului ALLIANZ Demographic Pulse se referă la fenomenul global de creştere a costurilor legate de vârsta populaţiei, pensiile şi serviciile de sănătate fiind, în mod evident, cele mai afectate domenii. Astfel, în zona euro, cheltuielile guvernamentale pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de sănătate vor ajunge până la aproape 30% din produsul intern brut al regiunii în anul 2060.

În România, se estimează că aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din PIB în anul 2060, comparativ cu o rată de 13,1% din PIB înregistrată în anul 2007, pe fondul unei creşteri estimate a procentului populaţiei cu vârsta peste 60 de ani, de la 20%, cât este în prezent, la 39,5% până în anul 2050. ALLIANZ anticipează că la noi în ţară