Dacă guvernele europene nu renunţă la scăderea preţurilor la medicamente şi nu adoptă o politică care să recompenseze inovaţia, industria de profil de pe continent ar putea pierde serios terem în faţa celei din SUA, au avertizat experţii farmaceutici, într-o scrisoare adresată liderilor politici inaintea summitului UE din aceasta săptamână.
Potrivit scrisorii, afacerile curente, politicile de îngrădire a costurilor, care creeaza dificultăţi în piaţă vor face ca investiţiile să se mute în altă parte si vor condamna Europa la un declin treptat.
Sir Andrew Witty, presedintele Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociatiilor Farmaceutice (FEIAF) şi-a exprimat în scrisoare îngrijorarea privind o focalizare pe termen scurt asupra reducerii costurilor, care subminează vânzările şi generează lipsa de medicamente pentru pacienţi.
Companii precum Sanofi, Pfizer, GlaxoSmithKline, AstraZeneca, Novartis şi Merck Serono au făcut tăieri de personal în unităţile lor din Europa, dar în acelaşi timpau transferat investiţiile în cercetare în locuri precum Boston sau Shanghai.
"Există un risc real de intrerupere a aprovizionarii în mai multe ţări", a avertizat presedintele FEIAF. În România, politica celui mai mic preţ din Europa a determinat un comerţ paralel cu medicamente care a ajuns la o cotă de 20% din piaţă.
Astfel, deşi românii beneficiază de cel mai mic preţ la medicamente din Europa, însă acest confort a generat un efect negativ: accesul lor la tratament este limitat, pentru că medicamentele iau drumul străinătăţii, unde preţul este şi de cinci ori mai mare.
Comerţul paralel cu medicamente a fost în 2011 de 500 milioane de euro şi se aşteaptă ca în acest an să atingă 700 milioane de euro. "Măsurile luate de autorităţi în perioada 2007-2012, cum ar fi preţul cel mai mic la medicamente, termenele lungi de plată şi taxa
